VISUL

Adorm in linistea galbuie

Si gandurile mi se-nghesuie intre tample

Un vis premonitoriu-si face loc sa-mi spuie

Ceva mult asteptat, ce n-are sa se-ntample.

 

Alung cu dosul palmei si gandul si durerea

Si-mi spun c-a fost un vis, ca poate am dormit…

Dar simt cum neputinta, amara ca si fierea,

In somn si-n vis patruns-a si mi le-a otravit.

 

Si iata ca-i asa, precum mi-a spus si visul,

Chiar de l-am alungat si-am vrut sa il ignor,

Singura ratacesc si caut Paradisul

Ce sta inchis cu lacat, dupa un negru nor.

 

Nu am gasit nici cheia, nici soare nu zaresc

Va trebui s-adorm, sa mai visez un vis

Sa dorm, si doar atunci, din vis sa ma trezesc,

Cand singur, Paradisul, mi se va fi deschis.

SARBATORILE LA ROMANI - RUSALIILE

RUSALIILE
Este denumirea populara a sarbatorii bisericesti ce se tine la cincizeci de zile de la Pasti, fiind inchinata Sfintei Treimi.
In acelasi timp, Rusaliile desemneaza fiintele mitologice, spiritele feminine capricioase si rele, asemanatoare sau identice cu ielele, care sunt deosebit de active in timpul sarbatorii.
Se considera ca, incepand din ziua de Joi-Mari sau din ziua de Pasti si pana la Rusalii, “cerul se deschide”, adica granitele dintre lumi dispar si sufletele mortilor vin pe la casele lor. Duminica Rusaliilor este ultima zi in care sufletele celor morti mai sunt tolerate printre cei vii.
De aceea, majoritatea obiceiurilor si ritualurilor din saptamana Rusaliilor au drept scop petrecerea spiritelor mortilor, in lumea de dincolo. Aceasta se face prin pomeni, jocuri, petreceri, dansuri, descantece, unul din jocurile specifice fiind Jocul Calusarilor. “In ziua de Rusalii nu se lucreaza absolut nimica; altfel te iau Rusaliile.” (Credinte si superstitii – A. Gorovei)
Pentru a se feri de Rusalii, care in toata aceasta saptamana, dar mai ales in noaptea dinspre sambata spre Duminica Pogorarii Sfantului Duh, erau deosebit de periculoase, provocand vatamari fizice si psihice, oamenii puneau pelin, usturoi si alte plante care protejeaza impotriva duhurilor rele, la usi si la ferestre, nu scoteau nici un lucru afara din casa, nu plecau la drum, nu intrau in padure, ocoleau rascrucile de drumuri si nu se suiau in copaci, evitau sa se scalde in apa. In afara pelinului, leusteanului sau bozului, care erau purtate la brau in aceste zile, Rusaliile erau legate si de cultul teiului si al romanitei. Cu ramuri de tei se ornau portile si intrarile sau interioarele bisericilor. Aceste ramuri de tei erau uneori pastrate si folosite in scopuri magice: “Din teiul de Duminica Mare, cand vara ploua cu piatra, e bine sa se arunce afara o crenguta, caci piatra inceteaza.” (T. Gherman)
Floarea de romanita, simbol solar, prezenta in ghicitul premarital, se bucura, de asemnea, de mare atentie in zilele de Rusalii. “Chite culese de romanita, erau duse la biserica sa citeasca popa liturghia peste ele.” (S. Mangiuca)
Rusalele erau considerate niște spirite ale văzduhului, apărând din desișurile pădurilor sub înfățișarea unor zâne tinere și frumoase, mari iubitoare de cântec și joc, sau sub forma unor făpturi bătrâne și hâde, înarmate cu tot felul de obiecte tăioase. “Horele Ielelor” sau locurile unde se desfășurau acestea (mai ales la răspântii de drumuri sau în poienile din pădure și malurile apelor) erau considerate deosebit de periculoase. Bolile cauzate de Iele (luatul minții, luatul șalelor, luatul piciorului, etc.) purtau numele de luatul din căluș, deoarece se considera că ele se pot vindeca prin jocul călușarilor în jurul bolnavului.
CĂLUȘARII
Dans popular românesc de flăcăi, executat mai ales în formă rituală în săptămâna Rusaliilor, având drept scop magic izgonirea Rusalelor (Ielelor) sau bolilor induse de aceste spirite.
Călușarii – cel mai reprezentativ și cel mai spectaculos dans popular românesc se integrează într-un complex mitologic și ritualic de o extraordinară vechime, cele mai vechi descrieri ale acestui dans intâlnindu-se la Dimitrie Cantemir.
Jocul Călușarilor, practicat în săptămâna Rusaliilor avea multiple funcții de magie apotropaică (de apărare împotriva duhurilor rele), de magie vindecătoare, de stimulare a fertilității și fecundității, fiind, totodată, și un rit de inițiere masculină.

Despre respect...

Ma gandeam azi, in timp ce faceam curatenie prin casa, la femeile de servici.

Acele femei, nelipsite de la locurile noastre de munca, pe care de cele mai multe ori nici nu le bagam in seama sau, chiar daca o facem, nu le aratam respectul cuvenit.

Si cand spun respect, nu ma refer doar la faptul ca le salut ori de cate ori le intalnesc, sau ca le zambesc si schimb cateva politeturi cu ele de cate ori se iveste ocazia, ci la faptul ca nu le consider “prietene” ca si pe celelalte colege de servici, nu le consider egalele noastre si nu le caut compania, pentru ca m-as rusina cu astfel de prietenii.

Nu cred ca sunt singura care gandeste astfel.

Si totusi, sunt niste femei cinstite, care castiga niste bani cinstiti, facand o munca grea si neplacuta.

Ii respectam in schimb pe cei care au bani.

“Domnule Cutare, ce onoare sa va intalnesc”. 

“Domnule Cutare, tot respectul.”

N-ai spune niciodata asta unei femei de servici. Pentru ca e simpla, n-are bani, n-are situatie. Dar omul acela, cu bani, care, de cele mai multe ori, a mintit, a inselat sau a furat, ca sa ajunga la situatia actuala, de ce merita mai mult respect? De ce e o onoare sa-l intalnesti sau sa-l ai “prieten”?

De ce respectam, uneori inconstient, necinstea si parvenitismul?

Sau, ce respectam in final? Omul, ori banul? In fata cui ne inchinam?

La dieta

Privind la oglinda des
Imi fu' clar si pe-nteles
Ca am forme prea rotunde.
Sa mai slabesc ar fi de unde
Si m-am hotarat pe data
Sa devin mai "delicata".
Am gasit si o dieta
Cea mai buna existenta.
Nu stai sa tot cantaresti,
Sa masori, sa potrivesti...
Cand te simti infometat,
Ai luat si ai mancat.
Spanac, stevie si brusturi
(Fiecare dupa gusturi)
Fructe, rosii sau gulii
Cu putine calorii,
Portocale, mandarine,
Banane cu proteine.
Chiar si lapte degresat
Si orez decorticat.
Poti manca pe saturate
Din aceste dulci bucate.
A 5-a zi esti fericita
Poti manca carne de vita.

Mananci atat cat doresti
Si-n 7 zile slabesti.
Daca e precum se spune,
Ai dat jos 5 kile bune.

Prima zi e zi de fructe,
Poti manca oricat de multe.
Mai bei si-un suc de afine,
Dar de foame nu-ti prea tine
Si astepti ora la care
Te duci iute la culcare
Si visezi numai mancare
Consistenta, hranitoare.
Te visezi cu burta plina
Iar a doua zi, senina,
Te trezesti ambitionata
Sa mananci numai salata.
Leguma fiind de baza
Mai faci si-o supa de varza,
Iar seara pe la vreo opt
Te delectezi c-un cartof copt.
Un deliciu satios...
Mic cartoful, dar gusos!

Cu cine ma voi marita?

In urma cu ceva ani buni, nu-mi mai amintesc ce varsta aveam, ne-am gandit noi, eu si sora mea, sa ajunam in ziua de Boboteaza, asa cum spune traditia, ca sa ni se arate in vis cel cu care ne vom marita.  Cu alte cuvinte, trebuia sa nu mancam nimic toata ziua, sa tinem post negru, iar seara, inainte de culcare, sa ne spunem rugaciunile si sa ne dosim sub perna cateva obiecte cu puteri magice :))  printre care grau, carbune, un pieptene …etc. (pe restul le-am uitat).

Am rabdat astfel o zi intreaga de foame….si-mi era o foameeee…. dar si curiozitatea era mareeee :))) Cu chiu cu vai, tot incercand sa ne abatem gandurile de la mancare, a trecut ziua si s-a facut seara. La televizor era filmul biografic despre viata lui Elvis, ceea ce era de bun augur. Il mai vazusem la cinema cand aveam vreo 10 ani si stiam ca are sa-mi placa, asa ca, eram multumita la gandul ca aproape doua ore, ma voi concentra la film si voi mai uita de foame, dupa care ma voi culca….si voi visa pe acela care-mi e sortit.

 In sfarsit, dupa o zi “lunga cat o zi de post” a venit si momentul sa ne culcam. Mama, grijulie, ne-a indemnat sa ne culcam si ne-a asigurat ca la 00:30, adica "maine", ne trezeste sa mancam ceva, sa nu “murim” de foame. Cu gandul ca vom manca in curand, ne-am culcat. Am adormit greu si am avut un somn agitat. Dormeam, dar eram intr-o stare de semiconstienta. Stiam ca trebuie sa visez "ce trebuie" si sa visez repede, inainte ca mama sa ne trezeasca. Inca sub impresiile lasate de filmul din acea seara, am inceput sa-l visez pe Elvis, sa-i visez anturajul si bodyguarzii... si in tot iuresul acela de vise si ganduri, prin somn, eram nervoasa si suparata ca trece timpul si constientizam ca nu acesta e visul pe care trebuie sa-l visez. Si totusi cand m-am trezit, mi-am amintit de o frantura de vis in care aparea un barbat. N-avea nici o legatura cu visul de dinainte.... cel cu Elvis. Era un barbat saten, nu-i desluseam fata si trasaturile, era inalt, cu un trup subtire, dar atletic, imbracat la costum si cu o geanta diplomat in mana. Pe el il vazusem clar.... si era singurul care ar fi putut fi, din tot visul acela alambicat, viitorul meu sot.

 L-am intalnit intre timp pe iubi, care nu semana deloc cu barbatul din visul meu. M-am indragostit de el si eram convinsa ca e jumatatea mea. Cu aceasta convingere, m-am gandit din nou la visul acela si mi-am pus niste intrebari, firesti.

Oare visul acela, a fost o premonitie, iar iubi nu e barbatul care mi-a fost sortit? Sau….(ceea ce inclin sa cred ca e adevarul)…. barbatul acela, a fost o plasmuire a mintii mele, o imagine a ceea ce speram sa intalnesc, a tipului de barbat pe care mi-l doream.

Mereu m-au atras barbatii sateni, mai mult slabi decat bine facuti, eleganti, stilati si cu bani :))  Nu-i de mirare ca am visat un barbat saten, subtire, la costum si cu servieta diplomat in mana. Din moment ce acesta era idealul meu masculin, exista o mare posibilitate sa ma indragostesc la un moment dat de un astfel de barbat si sa ma casatoresc cu el. Probabil la fel s-a intamplat si cu alte fete, care au visat, s-au casatorit cu un barbat care aducea cu cel din vis, iar de aici superstitia ca practicand acest ritual, il vei visa pe cel cu care te vei casatori.