“Coliba unchiului Tom”, de Harriet Beecher Stowe

Am recitit “Coliba unchiului Tom”, de Harriet Beecher Stowe.

O citisem demult, in copilarie, si imi aminteam doar vag in ce consta subiectul cartii.

Romanul a urmarit sa surprinda conditia sclavului si viata celor privati de libertate. Vieti inumane si destine crunte…

In centrul povestirii se afla unchiul Tom, un sclav de o cinste exemplara si un caracter ales, care alege sa se dedice religiei si sa-si inchine viata lui Dumnezeu, singurul pe care-l recunoaste ca stapan. Cu toate ca trupul lui este vandut de la un stapan la altul, sufletul ii ramane intangibil.

O credinta puternica, dusa pana la limite, care-l ajuta sa-si indeplineasca dorinta de libertate, dorinta implinita cu pretul vietii.

Dar ce inseamna viata pe pamant, cand esti convins ca la capatul ei te asteapta Dumnezeu, cu bratele deschise si zambetul pe buze?

Cata credinta trebuie sa ai sa poti gandi si simti astfel?!?

O credinta nemarginita!

Nu e decat un roman, insa, citindu-l, ajungi sa te intrebi daca au existat astfel de oameni. Cati dintre noi, cei care traim in ziua de azi, am fi capabili de un astfel de devotament fata de Dumnezeu?

Sunt convinsa ca cei mai multi dintre crestini, cu toata pretentia lor de “oameni credinciosi”, s-ar lepada de Dumnezeu in fata mortii, cand aceasta li s-ar parea o nedreptate.

O carte frumoasa, care n-ar trebui sa lipseasca din bibliografia obligatorie a elevilor pentru ca  citind-o, sa invete de timpuriu ca fiecare om are un suflet, ca fiecare om are dreptul la viata si la libertate, astfel incat sa-si poata alege si  influenta singur destinul.