De-ar fi ca Dumnezeu să mă-ntrebe într-o zi:
- Hai, spune copilă, cam ce ți-ai dori?
Fără să cer vreun răgaz de gândire,
I-aș spune: - Preasfinte, doresc doar iubire!
- Iubire? De ce? Doar e trecătoare?!?
- Știu, Preamărite, chiar asta mă doare!
- N-ai vrea, mai bine, o mirifică vilă?
- Iubirea de-mi dai, ți-oi fi slugă umilă.
- Pot să-ți dau bani, podoabe de aur!
- Voiesc doar iubirea, să-mi fie tezaur.
- Mai bine-ți dau faimă, succes și putere!
- Nu-mi da ceva, ce nicicând nu ți-aș cere!
- De vrei o țară-ntreagă, ți-o dau în stăpânire!
- O vreau de-o pot schimba... pe-o oră de iubire.
- Eu vreau să-ți dau ceva ce nu e trecător!
- Mi-ai dat asta demult si se numește DOR!
- După cum văd, copilă, n-ai gânduri de mărire.
- Promit sa ma înalț, dacă-mi vei da iubire!
- Iubirea-i otrăvită de traiul lung in doi....
- Stiu! Tocmai de aceea, o vreau azi inapoi!
