Mersesem intr-o zi la o prezicătoare
Ca să imi văd ursita si viata viitoare.
Era o babă hâdă, de vreo optzeci de ani
Si-avea pe lângă dânsa, vreo patru-cinci motani.
De cum intrai in casă, la ea-n bucătărie,
Pe babă o cuprinse pe loc o veselie.
M-a măsurat bătrâna, din cap până-n picioare
Si-mi spuse că tariful, nu-i mic, dar nici prea mare.
Banii să-i dau din suflet, deloc să n-am regrete
De vreau ca viitorul corect să mi se-arete.
I-am dat bătrânei banii, căci nu aveam ce face
Imi asteptam ursita, ca priponită-n ace.
Si incepu bătrâna să-mi spună de noroc,
Desi, n-avea la dânsa, nici barem un ghioc.
Doar niste cărti de joc, ciudate si slinoase
Pe care le-nvârtea cu degete zeloase.
Intâi le aseza cu fata-n jos pe masă,
Apoi le ridica, să vadă ce-o să-mi iasă.
Mi se-arătă intr-una, un tânăr bruneţel
“Priveste! – zise baba – ti-i mărita cu el
Si veti avea copii, doi la numărătoare,
Un băietel vanjos si-o fata ca o floare.
Veti fi nefericiti, la inceput o vreme,
Dar dă totul la spate si nu ai a te teme,
Caci dup-o perioadă, ce nu e tocmai bună,
Cu tine, toată viată, va vrea ca să rămână,
Iar când veti fi bătrâni, ve-ti fi tot impreună,
Căci numai impreună veti face casă bună.”
Si imi mai zise baba…de rost, de sănătate,
De ce aveam ‘nainte, de ce lăsam in spate.
Mi-a zis cam tot ce-ar vrea o fată să audă,
Fără ca vreun detaliu de mine să-l ascundă.
Cred că mi-a zis si-n plus, doar să fiu incântată
Si mi-a urat din usă: “Te-astept si altădată!”
Afurisită baba, cred că m-a inselat,
Mi-a spus ce-am vrut s-aud si banii mi-a luat.
Trecut-au ani de-atunci, iar eu incă astept:
Copiii, doi la număr, si sotul cel brunet.
