PREZICATOAREA

Mersesem intr-o zi la o prezicătoare

Ca să imi văd ursita si viata viitoare.

Era o babă hâdă, de vreo optzeci de ani

Si-avea pe lângă dânsa, vreo patru-cinci motani.

De cum intrai in casă, la ea-n bucătărie,

Pe babă o cuprinse pe loc o veselie.

M-a măsurat bătrâna, din cap până-n picioare

Si-mi spuse că tariful, nu-i mic, dar nici prea mare.

Banii să-i dau din suflet, deloc să n-am regrete

De vreau ca viitorul corect să mi se-arete.

I-am dat bătrânei banii, căci nu aveam ce face

Imi asteptam ursita, ca priponită-n ace.

 

Si incepu bătrâna să-mi spună de noroc,

Desi, n-avea la dânsa, nici barem un ghioc.

Doar niste cărti de joc, ciudate si slinoase

Pe care le-nvârtea cu degete zeloase.

Intâi le aseza cu fata-n jos pe masă,

Apoi le ridica, să vadă ce-o să-mi iasă.

Mi se-arătă intr-una, un tânăr bruneţel

“Priveste! – zise baba – ti-i mărita cu el

Si veti avea copii, doi la numărătoare,

Un băietel vanjos si-o fata ca o floare.

Veti fi nefericiti, la inceput o vreme,

Dar dă totul la spate si nu ai a te teme,

Caci dup-o perioadă, ce nu e tocmai bună,

Cu tine, toată viată, va vrea ca să rămână,

Iar când veti fi bătrâni, ve-ti fi tot impreună,

Căci numai impreună veti face casă bună.”

Si imi mai zise baba…de rost, de sănătate,

De ce aveam ‘nainte, de ce lăsam in spate.

Mi-a zis cam tot ce-ar vrea o fată să audă,

Fără ca vreun detaliu de mine să-l ascundă.

Cred că mi-a zis si-n plus, doar să fiu incântată

Si mi-a urat din usă: “Te-astept si altădată!”

 

Afurisită baba, cred că m-a inselat,

Mi-a spus ce-am vrut s-aud si banii mi-a luat.

Trecut-au ani de-atunci, iar eu incă astept:

Copiii, doi la număr, si sotul cel brunet.