Sub razele fierbinti, m-asez in iarba rece
Si-ncerc sa uit de toate, sa uit ca timpul trece
Visez la ape limpezi, la fosnet de padure
La valuri zbuciumate, la stanci inalte, sure,
La tot ce-as vrea sa am si totusi, imi lipseste,
Visez ca intr-o zi, s-o duc imparateste.
Ma las prada visarii sub razele fierbinti
Si stiu ca toate-s vise, si stiu ca tu ma minti….
Dar toate-s trecatoare… si visele si viata,
La fel cum noaptea trece cand vine dimineata,
Minciuna, adevarul sau ura ori iubirea,
Caci n-a fost patentata in lume nemurirea.
Sub trupul meu fierbinte si iarba s-a incins,
Iar sufletul se simte de-un zbucium greu invins.
Ma las prada visarii sub razele de soare
Si stiu ca nu e vis, ca prea adanc ma doare…
Un nor ratacitor, o umbra neagra, rece,
In mersul lui agale, prin dreptul razei trece
Si-l simt ca pe o mana, pe fruntea mea fierbinte
O mana ca de mama…. iubire ce nu minte.
Tandrete-nmiresmata, miros de iarba verde
Bataia unei aripi ce-n liniste se pierde…
Raman doar eu si visul in linistea deplina
Incet, dispare norul, se face iar lumina.
Din nou simt fierbinteala pe-a trupului caldura
Si simt ca nu mai stiu ce e aceea ura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu