Sub acest nume, in calendarul
poporului , figureaza sarbatoarea crestina Intrarea in Biserica a
Maicii Domnului.
Numele sarbatorii vine de la
cuvantul slav vovedenie (a vedea).
Ziua era considerata un hotar
dintre toamna si iarna fiind, conform stravechilor traditii pagane, dedicata
cultului stramosilor. In spatial carpato-danubian, sarbatoarea coincide cu
ultima zi de Filipi, sub numele Filipul cel schiop. In aceasta zi
se ungeau cuptoarele si peretii cu lut sau
var, pentru “a se unge ochii lupului”. Erau evitate orice discutii despre lup.
Pentru apararea de vraji si farmece sau duhuri rele, care incepeau sa fie active din aceasta zi, culminand cu Noaptea Strigoilor (30 noiembrie), usile si ferestrele caselor se ungeau cu usturoi. Se faceau pomeni pentru cei morti, mai
ales pentru cei inecati, aprinzandu-se o lumanare, langa care se puneau colacei. Incepand cu aceasta zi, femeile nu mai aveau voie sa bata rufele cu maiul, deoarece se credea ca orice lovitura cu maiul in timpul spalatului camasilor face ca “inecatii sa cada mai la fund”.
var, pentru “a se unge ochii lupului”. Erau evitate orice discutii despre lup.
Pentru apararea de vraji si farmece sau duhuri rele, care incepeau sa fie active din aceasta zi, culminand cu Noaptea Strigoilor (30 noiembrie), usile si ferestrele caselor se ungeau cu usturoi. Se faceau pomeni pentru cei morti, mai
ales pentru cei inecati, aprinzandu-se o lumanare, langa care se puneau colacei. Incepand cu aceasta zi, femeile nu mai aveau voie sa bata rufele cu maiul, deoarece se credea ca orice lovitura cu maiul in timpul spalatului camasilor face ca “inecatii sa cada mai la fund”.
Fiind perioada de cumpana a
anului, Ovideniile erau propice ghicitului, dar mai cu seama pronosticurilor
pentru iarna si vara viitoare. In Oltenia se credea ca daca ninge in aceasta
zi, iarna va fi grea; daca va fi senin – atunci vara va fi secetoasa; de va fi
nor si liniste peste vara vor fi boli.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu