Imi amintesc acum copilaria cu multe zile fericite.
Duminicile ne trezeam, bagam rapid ceva in gura
Si-apoi porneam cu toti spre deal, taind-o drept pe aratura.
Urcam pana in varf de deal, pasind cu greu, mergand agale
Apoi, suind pe saniute, porneam cu chiote la vale.
Gerul musca de prin obraji, zapada ne izbea in fata,
Dar eram plini de veselie si dealul se umplea de viata.
Zapada se topea pe haine, ne simteam uzi si inghetati
Si dupa cateva urcusuri, eram cu toti epuizati.
Abia ne mai taram spre casa, iar drumul parca se lungea,
Ne asezam pe saniuta si bietul tata ne tragea.
Picioarele ne inghetau de la atata nemiscare,
Iar noi il indemnam pe tata, sa fuga cat poate de tare.
Cand ajungeam in fine-acasa, unde in soba ardea focul
Stiam, fara de echivoc, ca langa ea ne este locul. :)))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu